[acest post nu are nici o legatura cu subiectul acestui blog]
Pe cand eram in liceu, mai toti colegii pasionati de calculatoare erau in acelasi timp si fani ai literaturii SF. Intre cei care ne faceau sa ne pierdem noptile se gaseau Frank Herbert, Arthur C. Clark, Isaac Asimov, Orson Scott Card si multi, multi altii.
Din 19 Martie 2008, Arthur C. Clark, premiat de UNESCO in ’61 pentru popularizarea stiintei, de Academia Americana de Film in ’69 pentru scenariul filmului „2001: Odiseea Spatiala”, devenit cavaler al Marii Britanii in ’89 si nominalizat pentru Nobel in ’94, a incetat din viata. In decursul carierei sale de cercetator, Arthur C. Clark s-a remarcat prin contributiile aduse la utilizarea orbitei geostationare a Pamantului pentru comunicarea satelitilor. In afara acestor premii si realizari incontestabile raman zecile de carti si sutele de nuvele ce au marcat istoria literaturii SF si, in egala masura, cititorii ei.
Capacitatea de inovare, de schimbare permanenta a perspectivei si de regasire a logicii in orice dimensiune pe care le-am descoperit in cartile lui Arthur C. Clark, precum si a ilustrilor sai colegi, mi-au schimbat si mi-au antrenat capacitatea de analiza si rezolvare a problemelor. Partial, le datorez faptul ca acum sunt (sau incerc sa fiu) antreprenor in IT&C.
RIP Arthur C. Clark